Despre deformările deliberate ale sensurilor cuvintelor

În acest video ofer un indiciu despre cine se află la originea haosului informaţional contemporan, în special în ceea ce priveşte deformarea caricaturală a sensurilor unor cuvinte.

Sau în variantă de text simplu, aici:

„Vă salut! Cred că aţi observat fiecare dintre dvs. cum sensurile cuvintelor au devenit cu totul altele decât cele pe care le ştiam. De exemplu, a fi progresist acum înseamnă să te uiţi la Digi 24 şi să crezi tot ce auzi acolo, sau Antena 3stă, care ţinea cu PSD-ul acum vreo câţiva ani. Şi acum a devenit ultra neoliberalistă. Sau, a fi suveranist înseamnă a fi putinist după noile sensuri, care se încearcă a se da acestor termeni. Haideţi să urmărim nişte imagini ca să vă daţi seama de unde vine o astfel de apucătură! Ia uitaţi-vă! Da, să ne uităm la imaginea asta care e un afiş din 1941! E propaganda anti-japoneză şi pro-război a SUA. Dar, ca s-o explicăm trebuie să ne întoarcem puţin la câteva imagini pe care eu le-am pus în documentarele mele „Sadismul în politica internaţională” şi „Cea mai mare crimă din istorie”. Şi atunci, în perioada aia, s-au făcut nişte campanii foarte ample privind mobilizarea aşa a întregii societăţi americane pentru a se implica în război, după ce, înainte de atacul de la Pearl Harbor, opinia publică fusese net împotriva intrării Statelor Unite în război.

Afişele astea au venit după atacul la Pearl Harbor, o propagandă din asta uriaşă. Şi, între ele există cumva trei microcampanii, să le zicem aşa, trei tipuri de imagini, aşa. Una este „Keep’em firing!”, care înseamnă „Ajută-i să tragă în continuare!”. Alta este „Back up our battleskies!”, care înseamnă „Susţine războiul nostru aerian!”. Şi a treia, „Beat the promise!”. Sînt şi altele. „Beat your promise!”, care înseamnă „Fă mai mult decât poţi!”, „Fă mai mult decât ai promis!”. Şi să ne uităm aşa! Iată aici la „Keep’em firing!”! Sub sloganul ăsta sînt o sumedenie de imagini. Vă puteţi uita pe internet să le vedeţi.

Am ales şi eu pentru documentarele mele câteva, care mi s-au părut mai sugestive. Iată aici o similitudine, o simetrie, să-i zicem, între o mână care ţine o armă şi o altă mână care ţine cheia. Adică, la modul că, pentru a funcţiona. arma are nevoie de o cheie, de un muncitor. Tu, care eşti acasă, eşti şi tu tot un luptător. Asta vrea să zică afişul ăsta. Deci, cumva, „luptă şi tu aşa de tare!” Şi, ca să înţelegem şi sensul războiului în general, iată aici o imagine destul de similară cu prima! Zice aici sus: „In the service they’re deserters”. Adică „ei sunt dezertorii în serviciu”, care poate să fie serviciul de la muncă sau serviciul militar, cumva. Adică sună ceasul şi, uite, omul nostru, muncitorul, încă doarme. Deci asta e ideea: nu dormi! Asta e esenţa capitalismului. Socialismul nu te lasă să te scoli din pat: „stai acolo, leneveşte!”, capitalismul nu te lasă să dormi. Două sisteme la fel de abuzive. Cumva sînt foarte bine reprezentate de imaginea asta, cu muncitorul care, se vede că a şi băut cumva aseară, că i-a rămas cumva aici alcoolul. Deci el a ştiut bine să pună acolo şi alcoolul. Că tocmai ieşiseră din prohibiţie; americanii n-aveau voie să folosească alcool pe timpul ăla. Şi aici, iată muncitorul care nu se trezeşte!

Şi, un fel de cireaşă de pe tort, iată aici muncitorii încolonaţi! Parcă şi vedem defilările alea. Să vă uitaţi pe internet să vedeţi defilările din tipul socialismului, cum muncitorii băteau pas de defilare, aşa! Ia uite-i aici, direct în inima capitalismului occidental, muncitorii cum bat ei pas de defilare aşa! Dar în spiritul capitalismului, de data asta. Ca să îi bată; cică am făcut-o înainte. „1941: We did it then. We will do it again”. Şi aici mai sus se vede 1919, în primul război mondial. Şi acum, în al doilea război mondial „Hai că din nou învingem!”. Tot aşa, cu spiritul ăsta, aşa, din constructivismul lui Tatlin, constructivismul sovietic, că ăla avea aşa tipul ăsta de bătaie de defilare a muncitorului, de parcă şi îl simţi aşa. Cumva, totul pleacă de la futurismul italian, că ei erau aşa cu puterea asta a poporului, care vine şi distruge totul aşa, alte popoare aşa, într-un mod neoimperialist aşa. L-au luat ruşii, şi ia uite aici americanii! Nu se lasă şi ei mai prejos, că– na! – ei trebuie să fie miezul din dodoaşcă.

Şi, ca să ne întoarcem la acuzaţiile noastre de putinism, iată aici ce zice! Zice aşa: „Tu i-ai tăiat mâna dreaptă, că nu munceşti.” Deci tu eşti ăla care ai făcut ca soldatul, care s-a înrolat în armata americană, să îşi piardă braţele. Că n-ai muncit destul. Deci tu eşti de vină. Nu e de vină altcineva care a instigat acest război, ca să nu mai prelungesc atât de mult video-ul, ci tu. La fel ca şi somnorosul anterior. Ei, şi acuma putem înţelege cum e cu treaba asta; când tu te declari neutru cu războiul din Ucraina, nu vrei să te implici, şi neoliberalismul te etichetează drept putinist. Dar tu zici că eşti neutru. Da? Eşti suveranist? Nu. Suveranist înseamnă putinist. Vă daţi seama în ce mod pur şi simplu aceste noţiuni au fost întortocheate şi întoarse, în aşa fel încât au rezonanţă la un anumit segment de populaţie! Şi ce mit al peşterii li se creează în jurul minţii lor, pur şi simplu ca să li se dea un sens absolut diferit decât cel pe care îl ştim noi. Deci, ca să ne dăm seama cine e în spatele acestor misticări lingvistice... O zi faină!”